Locul de muncă ideal - prin ochii generației Z - Contact Center Magazine

 “Ce mică-i vacanța mare și ce dor mi-a fost de ea!” Au trecut câțiva ani de când fraza asta o trăiam, nu doar o fredonez melancolic, ca acum.

Când l-am văzut venind la birou mi-am amintit de vacanțele mele de vară și cum, la rândul meu, mergeam în vizită la serviciul părinților. Și nu-mi amintesc să fi fost la fel de sigură pe mine și dezinvoltă. Sau poate eram și doar adulții puteau să distingă asta când intram pe ușă.

Ideea de a-i cere să ne scrie un text a venit spontan, iar tema mi-a zburat de pe buze rapid. Conspirația fiind pusă la cale cu acordul instanței supreme am trecut repede la indicațiile tehnice, la redactarea ”cerinței”, cuvânt care bântuie copilăria și adolescența. Și nu numai, deși speri din totul sufletul că odată terminată școala (indiferent de nivelul ei de complexitate) lucrurile se simplifică. Dimpotrivă.

Odată începută redactarea, au năvălit și emoțiile. Cele constructive, creatoare, întrebările care iscodesc dacă tu, adultul, ai pierdut legătura cu copilul din tine; dacă poți să mai înțelegi cu mintea de acum universul de atunci. Ceea ce veți citi mai jos este jocul imaginației și însumează dorințele proiectate ale unui băiat de 13 ani. Cu siguranță vă veți regăsi, fiți sinceri și faceți exercițiul de a recunoaște câte dintre așteptările lui sunt și ale voastre. Și dacă nu, schimbați ceva, în bine.

”Am fost întrebat cum îmi văd viitorul meu loc de muncă ideal.

Fiind doar un copil de 13 ani îmi pot folosi creativitatea pentru proiectarea acestuia. În primul rând mă gândesc că ceea ce voi face în viitor să fac cu pasiune și nu de dragul banilor. M-aș îndrepta către Business în mare parte deorece vreau să îi calc pe urme mamei mele.

Interacțiunile

În primul rând mi-aș dori să am un șef care să își trateze angajații ca pe niște prieteni pentru a avea o relație cu el cât mai bună, să ne asculte părerile cu interes și să se folosească de ele pentru un viitor cât mai bun. Pe cât de prietenos și glumeț va fi pe atât de responsabil și dur când trebuie, deoarece aici trebuie să existe o balanță echilibrată ca să nu afecteze viitorul companiei. Acesta să ne laude când este de lăudat și să ne certe când este de certat pentru ca noi să înțelegem când facem ceva bine cât și atunci când greșim. Acesta trebuie să aibă răbdare cu noi și să ne explice cât mai bine atunci când greșim pentru a nu mai repeta greșelile. Dacă acesta se enervează ușor și țipă cât și dacă ne solicită foarte tare, este normal ca noi să greșim iar și iar deoarece vom face totul de frică și nu va ieși nimic bine.

Colegii îmi doresc să fie: deschiși cu problemele pe care le au în sensul în care atunci când cineva întâmpină o dificultate să poată să o împărtășească colegilor fără a se jena; prietenoși cu toată lumea, și cel mai important să te ajute când ai nevoie, să nu te lase la greu și să fim ca o familie. Dacă ajungem să fim ca o familie va ajuta ca afirmația ,,merg la muncă” să fie una care stârnește sentimentul de bucurie, nu ca în majoritatea cazurilor în care lumea zice această afirmație ca pe o povară. Că tot vorbeam să fim ca o familie, o să trebuiască ca noi toți să lucrăm conform zicalei ,,toți pentru unul și unul pentru toți”, deoarece dacă înțelegem aceste cuvinte vom duce o viață mult mai ușoară unul lângă celălalt și nu vom avea parte de multe situații dificile între noi. Glumele între noi să existe la momentul potrivit și când este de muncit, toată lumea să își facă treaba cu seriozitate și implicare, adică să dăm tot ce este mai bun din noi pentru a avea performanțe cât mai mari și să oferim servicii de calitate. Oferind aceste servicii de calitate și relația cu clienții va fi una foarte bună deoarece aceștia vor fi mulțumiți de fiecare dată. Vedeți cum se leagă totul? Am pornit de la șef și am ajuns la relațiile cu clienții formând un lanț în care dacă totul merge așa cum trebuie ai numai de câștigat, dar dacă undeva în acest lanț se strică ceva, se strică tot.

Valorile: Respect si încredere

Câteva din aceste lucruri le învăț din faptul că eu practic rugby, un sport care se bazează cel mai mult pe respect și încredere. Aceste lucruri trebuie știute foarte bine dacă vrei să practici acest sport, dar și mai important este că ele te ajută și în viață. Cel puțin eu cred că dacă am învățat aceste valori foarte bine mă voi descurca mai ușor în viața de zi cu zi.

Acum să vedem ce înseamnă mai exact încrederea. Păi în rugby înseamnă că atunci când îți este mai greu pe teren să știi că ai mereu pe cineva lângă tine care te va ajuta să treci de adversar oricât de greu ar fi sau atunci când știi că ai mereu pe cineva lângă tine care dă tot posibilul să continue ce faci tu….și cred că tot așa este și în viață numai că în alt context.

Acum haideți să ne gandim la ce înseamnă respectul. În rugby respectul înseamnă să recunoști când cineva este mai bun decât tine, dar și la rândul tău să fii respectat de cei ce sunt mai buni decât tine. Cam așa este și la muncă din punctul meu de vedere. Adică la partea de încredere atunci când ai nevoie de cineva să te ajute, să nu te dezamăgească și să facă lucrul pe care l-ai rugat cu interes. Cât despre respect mi-ar plăcea ca cei care au mai multa experiență să ne considere pe toți egali și să nu facă diferențe (să nu zică cei mai buni că alții sunt mai slabi sau să fim tratați altfel doar pentru că nu ne descurcăm destul de bine la un anumit lucru etc). Aceste 2 lucruri sunt esențiale în viață și dacă ajungi să le știi foarte bine și le respecți sunt mari șanse să le primești înapoi. Acum nu mă aștept ca toată lumea să fie perfectă deoarece nu va fi așa, dar să fie cât de cât politicoși și să știe măcar puțin despre aceste 2 lucruri.

Spațiul de lucru

Un alt lucru destul de important ca să meargă ,,acel lanț” cum trebuie este locul unde muncim. Acesta să fie unul destul de confortabil și modern în sensul în care să avem destul spațiu, să nu stăm înghesuiți.

Ar mai trebui să fie un loc cu multe geamuri ca să fie cât mai mult aer și lumină. Birourile să fie destul de largi ca să ne putem pune toate obiectele ce ne trebuie, scaune destul de moi deoarece ne vom petrece o mare parte din zi acolo și în primul rand să stea coloana dreaptă. Vara să fie aer condiționat, că altfel nu cred că se va putea face nimic și să aibă fiecare camera lui.

Ar mai fi ceva bun dacă am avea o sală comună în care să ne întâlnim toți atunci când va trebui să vorbim despre lucruri importante adică să fie ca o sală pentru ședințe cu tot ce trebuie. În această clădire ar trebui o cameră în care să te relaxezi adică să îți bei cafeaua sau să mănânci, în aceasta să fie televizoare, boxe pentru muzică, multe canapele și fotolii, o masă, un fotoliu pentru masaj și niste tablouri colorate, dar lucrurile de relaxare să fie doar în această cameră pentru ca în restul clădirii să fie o atmosfera serioasă fără ca ceva să ne distragă atenția chiar dacă vor mai exista glume între noi.

În mare parte cam așa arată clădirea în care aș vrea să lucrez, dar dacă se va nimeri o clădire care să nu fie chiar ca aceasta mă voi adapta.

Cam așa văd eu un loc de muncă în viitor, chiar dacă sunt un copil și mi-am folosit doar imaginația pentru a mă gândi la acest lucru. Mă gândesc că se poate să se intample o mare parte din ce am spus eu doar dacă există voință și puțin noroc (să dăm peste niște oameni buni) și dacă se vor întâmpla măcar câteva din aceste lucruri eu garantez că mă voi simți bine la serviciu și voi veni cu drag în fiecare zi la orice oră. Aș vrea ca relațiile să fie bune mereu și între ceilalți angajați și șef, că nu este destul ca doar eu să mă înțeleg bine cu toată lumea deoarece dacă se întâmplă asta mereu vor fi tensiuni și asta nu e bine, pentru companie în primul rând. Cred că mă voi simți bine indiferent de cum vor sta lucrurile deoarece voi ști că fac ce-mi place.”